Nu pot să mă abţin, deşi poate e cam târziu să scriu despre asta. Dar jur că m-am săturat să asist la bătaia de joc care a devenit România. Ţara asta ar putea să trăiasca bine mersi numai din agricultură şi turism. Sau turism şi agricultură. Dar, probabil deja ştiţi asta. E amuzant, dacă stăm să ne comparăm cu vecinii bulgari. Nu spun mai multe. Dar dacă n-aţi fost încă peste Dunăre, s-ar putea să fiţi surprinşi. Giurgiu. Podul. Taxa de Pod. La români: 6 Euro. Şi gropi. Multe. La bulgari: 2 Euro. Şi drum ca-n palmă. Nu mai zic altceva despre numărul lor de turişti străini, şi numărul nostru de turişti străini. Şi de ce ministerul (in)competent plăteşte bani publici către televiziunile româneşti să ne intoxice cu sloganul ” Explore the Carpathians Garden ” când ştim deja ce … mai bine tac.
Mai bine ar plăti româncele care trudesc din greu cu trupurile lor, online şi promovează turismul de altă natura în România, prin intermediul videochatului. Oricum, jumătate din turişti vin la păsărica româneasca. Şi e firesc. Ce locuri de muncă se găsesc la mica publicitate? Videochat host, Saloane de masaj şi paznici. Mai e ceva de zis? Trăiască păsărica românească. Asta ar fi fost sloganul corect în ceea ce priveşte potenţialul turismului în România. Gradina Carpaţilor a devenit de mult o cloacă.
Filed under: Scurt pe 2 (Pe două foi) Tagged: | elena udrea, Explore the Carpathians Garden, Taxa de Pod, turism
